Patru LIBRĂRII care readuc Bucureștilor strălucirea de altădată: Cărturești, Bastilia, Kyralina și noul Humanitas

O librărie bine plasată pe o stradă puțin populată poate deveni punctul de atracție al zonei, astfel că proprietarii au mare grijă când decid cum amenajează un spațiu cu cărți.

În Capitală, arhitecții au luat locul librarilor în amenajarea unor astfel de locuri.

Lângă Parcul Cișmigiu, în clădirea care găzduia altădată Berăria Gambrinus, a fost deschisă de curând una dintre librăriile Humanitas. La intrare nimic nu-ți dă de bănuit că înăuntru ar fi diferit de ceea ce știi din alte librării. Ferestrele largi lasă la vedere volumele aranjate în niște rafturi înalte cât tot peretele.

Foto Gândul : Octav Ganea// Librăria Humanitas de la Cișmigiu

Încăperea a fost realizată însă de un grup de artiști coordonați de arhitectul Johaness Bertleff. Până să ajungă la forma actuală, artiștii au experimentat cinci variante de amenajare. „În prima variantă, întreaga încăpere era împărțită astfel încât aveai impresia că există mai multe camere”, arată Johaness Bertleff.

Foto: arhiva arhitectului Johaness Bertleff// Arhitecții au avut șase planuri înainte de a ajunge la forma actuală a librăriei de la Cișmigiu

Pentru arhitect, orice spațiu amenjat este la fel de important. „Cred că o librărie foarte bine făcută poate revitaliza o zonă. De fapt, poate lumina întreaga zonă. B-dul Elisabeta, pe care se află Humanitas Cișmigiu, este acum unul dintre bulevardele secundare ale Capitalei, dar prin asemenea locuri poate redeveni ceea ce era în trecut”, spune arhitectul care a coordonat amenajarea librăriei.

Foto Gândul: Octav Ganea// Mobilierul lucrat manual poate fi strâns când au loc evenimente

Mobilierul este lucrat manual

Arhitectul susține că într-un spațiu plin de cultură este foarte importantă colaborarea și cu alți artiști. Picturile în formă de pește de pe pereții încăperii au fost făcute de un alt arhitect.

Ceea ce atrage atenția de cum intri în încăpere sunt candelabrele. „Nu îți dai seama ce sunt. Dacă sunt ozn-uri sau ‘tornade’. Am vrut să lăsăm oaspeții să le dea ce formă vor ei. Cel care le-a realizat, artistul Virgil Scripcaru, s-a gândit la o lume întoarsă pe dos”, menționează arhitectul.

Foto Gândul: Octav Ganea// Cititorul poate interpreta singur forma candelabrelor lucrate manuale de artistul Virgil Scripcaru

În total, librăria se întinde pe 270 de metri pătrați. Are un spațiu pentru cafenea, integrat în librărie, înconjurat de cărți. Atunci când au loc dezbateri sau lansări de carte, încăperea poate fi ușor eliberată de cărți, deoarece mobilierul pe care stau cărțile este pe roți.

Foto: arhiva arhitectului Johaness Bertleff// Candelabrele au fost lucrate exclusiv manual

„Am preferat să regândim totul și să ne referim la alt nivel, la valorile de altădată. Vedem foarte bine că ceea ce diferă astăzi față de lumea de acum o sută de ani, când a fost construită clădirea, este că atunci meșterul își punea amprenta pe un spațiu. Totul era unicat. Acest lucru cu greu îl mai regăsești astăzi. Noi am zis să încercăm ca absolut tot ceea ce este aici să fie unicat și să poarte amprenta artistului. De aceea, mobilierul este realizat manual de un un tâmplar”, a precizat arhitectul.

Foto Gândul: Octav Ganea// Cafeneaua a fost integrată în librărie

Johaness Bertleff arată că pentru un arhitect este destul de greu să facă pasul înapoi și să spună că nu contează amenajarea unui astfel de loc, importantă fiind cartea.

„Arhitecții au, de obicei, un reflex, având o meserie în care e implicată creativitatea. Le place ca la sfârșit să fie mândri de ceea ce au gândit și, de aceea, au tendința ca lucrurile pe care le desenează să fie mai importante decât lucrurile care vor popula apoi spațiul. La o librărie trebuie să știi de la bun început că amprenta ei va fi cartea, care vine cu textura și culoarea ei, nu se poate să ai numai trei cărți într-un spațiu. Trebuie să fie multă carte într-o librărie. Culmea este că în această librărie este mai puțină carte, dar asta și pentru că avem în mijloc numai mese”, adaugă arhitectul.

Foto Gândul: Octav Ganea// Recomandările librarului și cartea lunii sunt două locuri importante ale librăriei de la Cișmigiu

„Kyralina” – atracția de pe George Enescu

O altă clădire transformată în librărie se află pe strada George Enescu nr. 8, în apropiere de Piața Romană. Dacă n-ar fi cărțile din geam, nimic nu ți-ar da de gândit că în casa de secol XIX ar exista o librărie. Deschisă de curând, „Kyralina”- cum se numește librăria- este un loc franco-german, după cum spune Sidonie Mezaize, franțuzoica care a avut ideea deschiderii unui astfel de loc.

Sidonie a lucrat trei ani la Institutul Francez din București, unde exista o librărie de carte franțuzească. Ideea deschiderii unui astfel de loc i-a venit după ce în urmă cu trei luni Institutul Francez a închis librăria.

„Numele de ‘Kyralina’ vine de la opera lui lui Panait Istrati, care ne place foarte mult”, spune Sidonie Mezaize. Ea crede în francofonia românilor, ținând cont de tradiția de acum un secol. „Ceea ce poate atrage aici sunt cărțile pentru copiii, foarte ușor de înțeles. Toate cărțile în franceză le aducem direct din Franța”, spune Sidonie. Pe lângă acestea, în librărie se mai găsesc și cărți în limba germană.

Librăria este una simplă, tip vagon, cu încăperi largi, care dau una în alta.

Casa „Kyralina” a fost renovată de arhiecții Pierre Bortnowski și Alexandra Mihalciuc, de la biroul de arhitectură Prodid, coordonat de Șerban Sturdza.

Pierre Bortnowski a studiat în Franța, dar acum trăiește în București. „Pentru mine a fost o amenajare simplă. Am încercat să păstrăm atmosfera de casă, am lăsat mult spațiu în fiecare încăpere așa cum trebuie să fie o librărie”, arată arhitectul. El mai spune că iluminatul încăperii a fost realizat tot de un alt arhitect, astfel încât lumina să fie suficientă. Candelabrele sunt acoperite cu hârtie.

Foto Gândul: Octav Ganea// Toate cărțile în limba franceză de la Kyralina sunt aduse din Franța

„Noi am încercat să găsim identitatea locului. Am vrut să integrăm casa în linia străzii și să nu ieșim în vreun fel în evidență. Ceea ce o diferențiază este copacul din fața casei – simbolul librăriei”, a spus arhitectul.

„Bastilia” – locul de cultură din Piața Romană

La câteva străzi de „Kyralina”, în rondul de la Piața Romană, se află o altă librărie amenajată diferit. „Bastilia” a fost deschisă în urmă cu un an pe strada cu același nume. Casa este una de patrimoniu. În urmă cu o sută de ani a aparținut pictorului Gheorghe Petrașcu.

„Locuri unde se vând cărți în București sunt nenumărate. Ceea ce diferă aici este casa și spațiul, care pun altfel în valoare cărțile”, arată Andra Cărbunaru de la Bastilia. Diferit este și modul în care sunt aranjate toate cărțile.

Foto Gândul: Octav Ganea// Librăria Bastilia are un spațiu dedicat copiilor

Totul este impărțit pe camere, iar fiecare încăpere are un anumit tip de lectură- belestrică, cărți de bucate, ghiduri turistice, cărți în limbi străine, literatură pentru copii. Pentru că este o casă de patrimoniu, Bastilia nu a fost modificată în niciun fel. „Noi am încercat să facem spațiul cât mai plăcut, astfel încât omul care caută cărți să poată sta în liniște. La etaj avem o ceainărie, un loc decorat de caricatursitul Ioan Barbu, cu teme legate de cărți și cultură”, a mai spus Andra Cărbunaru.

Foto Gândul: Octav Ganea// La mansarda de la bastilia există o ceanărie, decorată de caricaturistul Ion Barbu

10 ani de Cărturești

Tradiția amenajării librăriilor în mod artistic a pornit de la ahitectul Șerban Sturdza, vicepreședintele Fundației Pro Patrimonio și al Ordinului Arhitecților din România, care a amenajat împreună cu alți arhitecși Librăria Cărturești de pe strada Arthur Verona nr.13- 15, din apropiere de Piața Romană. Clădirea a aparținut străbunicului său, omul politic Dimitrie Sturdza (1833 – 1914), fost președinte al Academiei Române și fost prim-ministru al României de patru ori.

Foto Gândul: Andreea Ofițeru// Clădirea Cărturești a suferit modificări minimale

Cărtureștiul a împlinit anul acesta 10 ani de la deschidere, perioadă în care librăria a suferit mai multe modificări.

De ce o librărie într-o zonă centrală unde mai existau și alte librării?

„Aveam această proprietate a familiei, care aparținuse unui om de cultură și am vrut să vrut în mod expres să fac o librărie. Era o foarte bună tradiție pentru că aici mai fusese o librărie înainte de război, una cunoscută, unde oamenii își adăpostiseră cărțile după război. Am vrut să creez un loc de interes public, un loc unde raportul între carte și cumpărător să fie transformat în sensul unui act de cultură cât se poate de nuanțat. De aceea, tema proiectului a cuprins elemente de contact public: ceainărie, spații de expunere, conferințe”, arată Șerban Sturdza.

Foto Gândul: Andreea Ofițeru// „Arca lui Noe” de la intrarea în Cărturești

În timp, librăria s-a extins, iar în prezent are, pe lângă camerele de la parter și etaj, și un loc special amenajat pentru copii, aflat la mansardă. Spațiul pentru copii a fost inaugurat în urmă cu o săptămână, în ideea de a-i ajuta pe cei mici să prindă dragoste de carte.

Locul pentru copii cuprinde pe lângă volumele de povești și multe jocuri astfel încât cei mici să poată sta liniștiti atâta vreme cât părinții lor își achiziționează cărți. „Încercăm să nu neglijam niște aspecte ale educației ale unei categorii mai largi – copiii. Pe lângă joacă, ei vor putea participa la ateliere de creație”, arată Șerban Sturdza, care chiar dacă este numai proprietarul clădirii ce adăpostește Cărtureștiul, are întotdeauna un cuvânt de spus în privința amenajării.

Foto Gândul// Sala pentru copii se află la mansardă

Amenajarea Cărtureștilor a avut loc treptat. „Noi lucrăm progresiv. Asta înseamnă că deliberat avem un mod de a încărca spațiul progresiv. Încercăm să facem o lume care acceptă o mare diversitate de gusturi. Să nu devină un obiect în sine de artă, ci un obiect la care participă toată lumea”, mai spune arhitectul. Clădirea a suferit modificări minimale față de starea în care a fost preluată, păstrându-și logica locuirii inițiale.

Fiecare lucru din librăria Cărturești are un scop, după cum arată Șerban Sturdza. „De exemplu, mânerul din fier forjat de la cafenea a fost făcut într-un atelier din satul Țibănești din județul Iași. Prin asta vrem să încurajăm meseriile tradiționale”, explică arhitectul. Periodic la cafenea există expoziții gratuite ale pictorilor.

Foto Gândul// Șerban Sturdza, proprietarul clădirii Cărtureștilor, a vrut ca librăria să aibă un spațiu cu carte de arhitectură

De asemenea, la subsolul clădirii există câteva camere cu lecturi pentru arhitecți. Totul îți amintește aici de arhitectură, de la candelabre până la formele naturale ale corpurilor de iluminat.

„Convingerea pe care am avut-o, că arhitectul trebuie să fie cunoscut de public și în timp respectat, a pus problema unei secții mai dezvoltate de carte de arhitectură, încurajarea expozițiilor generate de proiecte făcute de arhitecți, studenți și de câte ori se putea workshop-uri”, a spus Șerban Sturdza.

Potrivit arhitectului, spațiul în care are loc lectura este foarte important, deoarece atunci când citești corpul tău este solicitat și dinspre interior și dinspre exterior. „Noi încercăm să legăm librăria de oraș. Vrem ca ea să fie o anumită zona pe care să o simți. Încercăm să inventăm viața unui oraș”, conchide Șerban Sturdza.

Foto Gândul// Sala cu obiecte lucrate manual de la Cărturești

Foto Gândul// Fosta bucătărie a casei de la Cărturești are acum produse ecologice

Foto Gândul// Pe lângă sutele de volume, camera de la primul etaj are multe obiecte de făcut cadou

Foto Gândul// Târgul de cadouri pentru sărbători de la Cărturești